O fericire stupefiantă

Dacă acest nemilos inamic este lipiciosul aspru totuși aș lipi imediat doi ultraliberali. Adică dacă fericirea ar fi ceva ce fără nici un fel de regret ar inunda ființa mea aș alege să îmi aplic o porție dublă care să nu aibă inhibiții de a se răspândi mai târziu, chiar și atunci dacă aș ști că dăunează unei părți din mine. Partea care ar putea suferi cel mai mult este proasta dispoziție și eventual anumite interese care s-au dezvoltat pe parcursul traiului pe terra pierzând din fața ochilor seninătatea bucuriei. O liniște interioară care te lasă să adormi seara cu un zâmbet pe buze și nu cu dureri de cap și nici cu frică de ziua de mâine. Să aștepți ziua de mâine cum așteptam cadourile de crăciun cu o seară înainte. Să nu vrei să adormi de frumoasă ce e ziua de azi și să anticipezi cu nerăbdare cum vei sta peste 30 de ani în scaun bucurându-te cu nepoții. Și toate aceste lucruri în același timp. Aceste lucruri sunt o fericire care aproape că îți ia suflarea și care o poți avea oricând dacă te bucuri. Te bucuri că ești sănătos, că ai ce mânca, că ai căldură pe timp de iarnă, că ai în jurul tău persoane care te iubesc, care sunt triști când pleci și se bucură când te întorci. Ești liber, nu ești întemnițat pentru credința ta sau pentru culoarea pielii tale sau din cauza situației politice. Doar atunci când lipsește unul din aceste lucruri, când este deranjată balanța în viață ne dăm seama ce mult înseamnă fiecare din aceste lucruri. Doar atunci ne dăm seama ce mult ne este dor de persoana care lipsește de lângă noi, ce nu am da în schimb pentru sănătate, ce nu am sacrifica pentru a avea liniște și pace în suflet. Nici banii, nici eforturile noastre nu ne pot scoate de multe ori din acest impas. Dar putem alege oricând să fim fericiți și să ne încredem în Dumnezeu.

SFÂRȘIT                                                                                                                  

talidu.at

335